miercuri, 7 decembrie 2011

Jos si sus

Un drum s-a inchis. De ce s-a inchis? Raspunsurile nu-si mai au rostul si oricum sunt tardive...
Alte doua se deschid, mult mai grele imi par acum cand inca nici nu am pasit pe ele. Dar stiu ca voi reusi. TREBUIE
Pentru linistea mea, a copiilor, a lui, a noastra intr-un cuvant.Doamne te rog sa-mi dai forta sa ma ridic si sa merg mai departe.

joi, 13 octombrie 2011

Asta-i povestea noastra despre cum a ajuns un functionar sa ne puna pe drumuri pentru un act.
Prin august ne-a anuntat presedintele de bloc, ca se va amenaja o parcare in spatele blocului. Ne-am bucurat pentru ca strada noastra este cu sens unic, ingusta, si se circula cu greutate pe ea cu masini parcate pe ambele sensuri, si cine stie poate in viitor poate va apare o interdictie de a mai parca pe strada...Asa ca ne-am inscris pe lista si am asteptat sa se amenajeze minunata parcare. Spre mijlocul lunii august am fost la serviciul parcari de la sectorul 4 sa ne intersem de actele necesare. Ne trebuia certificat fiscal, o copie dupa talonul masinii si o cerere completata. A doua zi m-am intors cu actele complete, le-am depus si am intrebat cand pot plati. Raspunsul "dupa 3 saptamani"... Am facut ochii cat cepele, 3 saptamani pentru a introduce un act intr-o baza de date. Asta se intampla in 24 august. M-am intors in 20 septembrie si am platit. De aici incepe aventura :)). Eu tot timpul umblu cu M. cu mine pentru ca nu am cu cine sa o las, deci tot timpul functionarii de acolo m-au vazut cu ea in sling. Ajung in ziua cu pricina,  doamna nu era la ghiseu, dupa spusele colegei era placata sa schimbe bani, am stat cel putin 10 minute, cand s-a intors avea 2 sacosele cu mancare. Am platit si m-am dus la inspectorul de zona sa-mi dea contractul pentru locul de parcare. Surpriza, dnul inspector imi spune ca ii trebuie o copie dupa chitanta, la sediul nu exista xerox asa ca m-am dus in piata sa fac o copie. M-am intors ii las copia dupa chitanta si astept contractul. Inspectorul se duce la birou si incepe sa se joace la calculator. Dupa 10 minute in care M. se jucase cu telecomanda si perforatorul de pe birou se trezeste individul si imi spune ca a terminat treaba cu mine. Am zis ca nu se poate, adica ma lasi sa astept atat cu copilul plictisit in brate si imi spui ca nu poti rezolva nimic de fapt. Bun. Il intreb cand e gata, raspuns dupa 2 saptamani. Altele??Atata timp sa completezi 5 rubrici pe un formular xeroxat? Zic, asa e normal, doar nu fac nimic cu contractul, vreau doar sa-l am sa stiu ca am rezolvat cu parcarea pe anul asta. Ma intorc intorc pe 4 octombrie sa-mi iau contractul, stiam ca am lasat chitanta, totul era in regula din punctul meu de vedere. Cand ajung, alta surpriza, gasesc alt inspector, care imi spune ca trebuie sa aduc alta copie dupa chitanta pentru nu am la dosar si e musai sa o aiba. Ii spun ca am adus  o copie deja si imi spune ca acel coleg care a primit chitanta e internat la spitalul 9, ca a facut numai "belele" la servici, isi da cu parerea ca el crede ca si la mine la servici am un astfel de coleg...In fine, nu mai zic nimic, poate a aruncat hartia la gunoi ca n-a avut chef de munca in ziua aia sau tot timpul, oricum dupa cum s-a comportat ceva era in neregula. Ma intorc pe 12 octombrie cu o copie dupa chitanta, alta, convinsa ca voi rezolva. Inspectorul era in holul institutie, nu la ghiseu, intr-o discutie cu gardianul caruia i se plingea ce obosit e, ca seara el pune muraturi si face curat. Si uite ca vin eu cu chitanta mea si cu pretentia sa imi dea contractul. Se ridica sictirit si ma intreaba ce vreau, ii spun ca am adus chitanta si vreau contractul. Ia chitanta se uita si mi-o da inapoi, nici vorba sa o puna la dosar cum spusese data trecuta. Se aseaza inapoi se scaun si asteapta sa plec. Si eu insist :). Imi spune ca nu e semnat, eu vreau sa discut cu seful imi spune ca seful e plecat, si se intoarce peste o ora. Adica pentru mine aproape imposibil sa astept atat cu copilul in brate. Acum imi pare rau ca nu am stat, trebuia sa raman atat, M. sa alerge pe acolo si sa maraie o ora si sa ii fac nervii prastie individului :)))). L-am amenintat ca ii fac reclamatie ca ma poata de atatea ori pe drumuri fara sa rezolve o problema banala. M-am umplut de nervi intr-un cuvant...Mai tarziu suna si G. si intreaba de contract si ii spune ca se poate duce sa-l ia ca e gata. Astazi 13 octombrie s-a dus G. sa il ia, acelasi individ impertinent ii spune ca el respecta femeile cu copii mici, ca vrea bonuletul pe care mi l-au dat prima data, bon care era la mine iar eu n-am mai intrat cu el, l-am lasat sa se lupte si el cu birocratia :). Dupa discutia de ieri cu mine inspectorul intocmise contractul si i-a dat si numar de iesire cu data de ieri 12.10. Iar azi cand s-a dus a pus data intocmirii contactului 13.10. Contractul era semnat cu bara, adica seful cel ocupat nu a reusit sa semneze si a pus pe altcineva. Adica, acum avem un contract intocmit pe 13.10 si eliberat pe 12.10 :))). Imposibil dar adevarat. Pe situl primariei scrie clar ca acordul acesta se elibereaza si abia apoi se plateste taxa anuala. Cu alte cuvinte functionarii fac un abuz ca cer sa platesti si abia apoi elibereaza contractul.
 Am tot citit aventurile altora cu functionari nepregatiti profesional, nesimtiti, nepoliticosi, impertinenti, si mi se parea ireal. Dar uite ca am ajuns si eu acolo.

Sunt rezoltata si mi-am pierdut orice speranta ca se mai poate schimba ceva in tara asta. Daca pentru un contract lipsit de valoare se fac atatea drumuri si e atata bataie de joc, atunci pentru acte cu adevarat importante ce se intampla? Ne mutam in holul institutie si asteptam sa rezolve problema, candva, undeva???

marți, 20 septembrie 2011

19.09.2011

Ieri s-a intamplat ceva ce mi-a dat de gandit...
Am iesit cu M. la plimbare pe traseul obisnuit. Si in timp ce vorbeam la telefon aud o paraiala puternica si vad cum se prabuseste chiar in fata noastra o jumatate de copac. Copacul s-a rupt pe din doua, partea care a cazut era uscata aproape de tot. Am inghetat cu telefonul la ureche si cu copilul in sling, nici nu mai stiam ce sa fac, sa merg mai departe sau sa ma intorc acasa. Nici nu vreau sa ma gandesc unde eram acum si ce faceam, daca nu descopeream ieri chiar inainte de a iesi din casa, ca trebuie sa o schimb pe M. de pampers. Cele cateva minute au facut diferenta dintre sanatos si mai putin sanatos :))). Dupa ce ne-am plimbat ne-am intors acasa sa luam aparatul foto sa facem o poza namilei cazute in mijlocul drumului sa-i aratam lui tati seara. Bun, facem poze si ne intoarcem acasa. Seara, aparatul n-a mai vrut sa porneasca :).

duminică, 28 august 2011

Kahlil Gibran

"Copii vostri nu sunt copii vostrii. Ei sunt fii si fiicele dorului Vietii de ea insasi indragostita. Ei vin prin voi, dar nu din voi. Si, desi sunt cu voi, ei nu sunt ai vostri. Puteti sa le dati dragostea, nu insa si gandurile voastre. Fiindca ei au gandurile lor, Le puteti gazdui trupul dar nu si sufletul, Fiindca sufletele lor locuiesc in casa zilei de maine, pe care voi nici in vis nu o puteti cunoaste. Puteti nazui sa fiti ca ei, dar nu cautati sa ii faceti asemeni voua. Pentru ca viata nu merge inapoi, nici nu zaboveste in ziua de ieri.

pur si simplu minunat. sa avem grija de sufletelele lor curate cum putem mai bine.

sâmbătă, 27 august 2011

1

Iaca a trecut un an de cand ne-am propus anume lucru. Mare lucru n-am facut, rusine mie (((. Cativa pasi dupa cum am mai scris, invatat ceva, ceva care parca s-a sters din memorie si atat. Dar am revenit in forta, saptamanile trecute am mai pregatit cate ceva, intalnirea cu o persoana foarte importanta pentru ce urmeaza, tot e bine decat deloc. Ce e mai rau, e ca dl ba spune da, ba spune nu, uneori nici nu stiu ce sa mai zic si cum :(((. Astept revenirea la sentimente mai bune fata de cel mai important proiect al vietii noastre.

ps. nu te-am uitat, ieri m-am gandit la tine. si mi-am dat seama a nu stiu cata oara cat de mult imi lipsesti. somn lin.


miercuri, 11 mai 2011

1 an

La multi ani minune! Sa ne traiesti, sa fii sanatoasa, sa iti dea Dumnezeu tot ce e mai bun in viata.

Te iubim.

vineri, 6 mai 2011

2%

a venit primavara. doar teoretic, practic mai e mult pana acolo. ma tot intreaba C. cand vine caldura....si inca nu am un raspuns, ii tot spun ca ne va spune Busu` diseara.

si pentru ca mai e putin pana pe 15 mai, nu uitati sa depuneti formularul 230 pentru cei 2%. noi ii dam "Asociatiei mame", ca in fiecare an.

mai sunt cateva zile si o sarbatorim pe piticuta noastra :).

zici ca am scris telegrama :)).